Discursul incoerent și contondent al dl. Mitulețu-Buică din conferința de presă organizată pe 3 septembrie nu e de bun augur, prin prisma a ceea ce urmează să se întâmple în perioada următoarele din punct de vedere al procesului electoral de alegere a președintelui României.

AEP se poziționează în acest moment în opoziție atât față de alegători (indolenți sau rău-intenționați) cât și față de MAE (care are pretenții nerealiste și pune piedici).

Motivul principal de nemulțumire al dlui Mitulețu-Buică? Numărul mic de înscrieri pe platforma www.votstrăinătate.ro, administrată de AEP. În opinia lui acest fapt va afecta semnificativ procesul de vot din străinătate.

Exceptându-l pe dl.Mitulețu-Buică care ia în mod evident lucrurile foarte personal, toți ceilalți caută să identifice și să explice motivele interesului scăzut al alegătorilor pentru platforma www.votstrăinătate.ro

Posibilele motive avansate pe diferite canale de informare:

  • Perioada scurtă de înscriere și suprapunerea ei peste perioada de vacanță;
  • Comunicarea și promovarea insuficientă/ineficientă a platformei;
  • Disfuncționalitățlle tehnice ale platformei;
  • Neîncrederea cetățenilor în transmiterea unor date personale și scopul/scopurile colectării lor de către autorități;
  • Dificultățile în înțelegerea instrucțiunilor de înscriere, absența suportului tehnic;
  • Neîncrederea în sistem (suspiciunea de fraudare a votului).

Dl. Mitulețu-Buică respinge cele mai multe dintre motive (formulate unele dintre ele ca acuzații la adresa AEP) și atenționează că nepăsarea alegătorilor va avea consecințe. Face afirmații de tot felul, unele contradictorii sau confuze de-a dreptul:

…nimeni nu va mai putea spune (n.n. reproșa) că este coadă la secția de votare…

…din nefericire nimeni nu cred că mai poate să spună că cineva a blocat dreptul la vot…

…din cei 2.700.000 (n.n. de potențiali alegători) în evidențele noastre sunt 700.000 , de ceilalți 2.000.000 nu deținem informații (!)

…autoritățile fac secții de votare pe câte informații au…

…primim informații clasificate pe care nu le putem folosi…

…sunt țări care nu permit organizarea altor secții de votare înafara misiunilor diplomatice…

…misiunile diplomatice vor înființa secții de votare pe baza informațiilor pe care le au…

…vom face secții pe baza informațiilor din registrul electoral…

 

Povestea unui eșec anunțat
Cele 3 mari promisiuni pe care AEP le-a făcut în cadrul consultărilor pe care le-a avut cu asociațiile și grupurile civice în ultimele 2 luni au fost:

  • Posibilitatea de a vota timp de trei zile în secțiile de votare din străinătate;
  • Organizarea unui număr mai mare de secții de vot în străinătate, proporțional cu numărul cetățenilor români aflați permanent sau temporar în străinătate;
  • Simplificarea procesului de votare fie prin promovarea votului prin corespondență fie prin înscrierea pe liste permanente și a celor care nu au reședința în străinătate.

Chiar dacă promisiunile au fost puse pe hârtie și parafate prin lege, punerea lor în aplicare este o cu totul altă poveste.

În primul rând, redactarea textului de lege este lacunară și ridică probleme de interpretare și aplicare. Spre exemplu, în acest moment legea face trimitere la două registre electorale distincte, cu reguli diferite de completare și utilizare (registrul electoral și registrul electoral ca alegător în străinătate). Dacă situația aceasta nu este ea în sine destul de bizară, mai spunem și că un cetățean român cu drept de vot se poate regăsi simultan în ambele registre, în anumite condiții.  AEP nu a clarificat până în acest moment cum anume vor funcționa împreuna cele două registre.

De asemenea AEP nu a actualizat Ghidul alegătorului român din străinătate, publicat în Monitorul Oficial în februarie 2016, astfel încât să corespundă cu ultimele modificări ale legislației electorale.

Probleme majore ridică procedura de stabilire a numărului de secții de votare din străinătate, criteriile folosite și posibilitatea practică de implementare a deciziei finale (care aparține AEP). În special pe acest subiect pozițiile MAE și AEP par să fie divergente.

Decizia pe care AEP o  va adopta în final  va trebui să nu doar pe deplin acoperită de textul legii dar să și răspundă la așteptările alegătorilor. AEP pare să-și dea seama abia acum că a setat aceste așteptări mult prea sus pentru resursele pe care autoritățile le au sau sunt dispuse să le mobilizeze. AEP nu pare deloc dornic să accepte numărul propus de MAE, de 900 de secții de votare în străinătate, mai mult decât dublu față de numărul secțiilor de la alegerile europarlamentare (441).

 

Care este rolul platformei www.votstrăinătate.ro ?

Platforma www.votstrăinătate.ro permite exprimarea online a opțiunii alegătorilor pentru votul într-o secție din străinătate sau pentru votul prin corespondență în cazul în care aceștia au domiciliul sau reședința în străinătate.

Noutatea absolută, dincolo de înlocuirea unei proceduri birocratice cu înscrierea online, este aceea că platforma permite înscrierea oricărui alegător pentru vot într-o secție din străinătate, fără a exista obligația de a prezenta dovada domiciliului/reședinței în străinătate.

Persoana care se înscrie pe platformă indică o localitate, regiune și țară (alta decât România) în care apreciază că se va afla în perioada votului și, implicit, exprimă o intenție de vot.  Persoanele înscrise în acest mod sunt incluse pe listele permanente ale secțiilor de votare.

Înscrierea unui număr mare de alegători pe platformă creează de asemenea premizele înființării unor secții de votare noi în localitățile/regiunile pentru care s-au exprimat minim 100 de opțiuni.

Platforma permite de asemenea înscrierea online pentru votul prin corespondență, pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.

Platforma a fost lansată pe 10 iulie iar înscrierile s-au putut face începând cu 28 iulie. Termenul de înscriere este 11 septembrie. Premierul Dăncilă a solicitat AEP prelungirea perioadei de înscriere, fapt care este posibil doar prin intermediul unei ordonanțe de urgență. Chiar și așa, termenul de înscriere nu va depăși data de 15 septembrie.

 

Ce-și dorește de fapt AEP?

Nu știm cu certitudine, dar putem face câteva presupuneri rezonabile.

Alegătorii înscriși pe platformă pentru vot în secție sunt incluși pe listele permanente. Pentru ei procesul de votare ar fi mai rapid ca urmare a  folosirii aplicației SIMPV pentru verificarea identității alegătorilor.

Dl. Mitulețu-Buică a avansat chiar cifra de 10.000 (!) de alegători care ar putea vota într-o secție din străinătate.

Teoretic, dacă majoritatea alegătorilor s-ar înscrie  pe platformă pentru vot în secție, nu s-ar justifica creșterea numărului de secții deoarece procesul electoral s-ar derula mai rapid, fapt la care s-ar adăuga durata mai mare a procesului de vot (3 zile).

De fapt lucrurile nu stau deloc astfel. Înscrierea unui număr mare de alegători pentru votul în secție ar duce la obligația de a crea mai multe secții de votare (mult mai multe) ca urmare a atingerii pragului minim de 100 de înscrieri/localitate. Nu avem însă nicio îndoială că AEP nu ar aproba așa ceva, ci ar grupa cel mai probabil localitățile astfel încât o secție de votare să servească acel număr de 10.000 de alegători, estimat de AEP.

De asemenea nu este deloc eliminată posibilitatea de a se crea cozi deoarece simplul fapt că există foarte mulți alegători alocați pe secție crește probabilitatea aglomerării.

Soluția de departe cea mai favorabilă pentru AEP este înscrierea unui număr cât mai mare de alegători din străinătate pentru votul prin corespondență. Multe din misiunile diplomatice (mai ales cele din țările cu un număr mare de cetățeni români pe teritoriul lor) au promovat cu prioritate votul prin corespondență.

În mod oficial însă AEP nu poate susține doar votul prin corespondență deoarece ar putea fi interpretată ca o încercare de limitare a drepturilor cetățenilor de a-și exercita un drept fundamental.

Ce face în schimb? Declară că nu intenționează să crească numărul de secții doar pentru că misiunile diplomatice solicită acest lucru, pe baza informațiilor pe care le dețin. Problema este că AEP nu are temei legal pentru o astfel de decizie chiar dacă o susține ori de câte ori are ocazia în scopul de a o legitima.

Preventiv, dl.Mitulețu-Buică construiește imaginea unui MAE potrivnic și se exprimă ironic la adresa șefilor de misiuni diplomatice. În acest context, reproșul cum că informațiile oferite de dl.Hurezeanu (ambasadorul României la Berlin) nu pot fi folosite deoarece sunt clasificate este nejustificat. AEP nu are nevoie să facă nimic cu aceste informații, cu atât mai puțin să le comunice cuiva. În mod oficial, informațiile de care AEP are nevoie pentru a lua o decizie în legătură cu numărul secțiilor din străinătate vor fi cuprinse în raportul întocmit de MAE și care va consolida toate informațiile primite de la misiunile diplomatice.

Întrebarea care nu a primit deocamdată răspuns este dacă într-adevăr alegătorii din străinătate au dat dovadă de indolență pentru faptul că nu s-au înscris pe platforma www.votstrăinătate.ro și dacă sunt justificate reproșurile dlui Mitulețu-Buică. Există atât aspecte legale cât și morale care pot fi aduse în discuție, ceea ce vom face într-un material viitor.

Recommended Posts

Leave a Comment

Start typing and press Enter to search

Procurorul Bogdan Pârlog