Sau altfel spus, libertate de exprimare și diversitate de mijloace de exprimare și opinii. Și, nu în ultimul rând, incluziune.

Nimic din cele de mai sus nu se întâmplă de la sine.

Există o tendință evidentă de concentrare a controlului în presă (prin achiziții, control editorial, intimidarea jurnaliștilor, influență politică sau financiară). În acest context România nu este un caz izolat, multe țări din Uniunea Europeană se confruntă cu aceleași probleme.

Cum e posibil? Cum e posibil să se constate, iar și iar, că independența presei este amenințată și că trebuie făcut mai mult?  Pentru ca, în final, să ne (re)găsim în același loc, doar cu un alt raport critic și alte recomandări așezate peste precedentele.

Dacă ar fi să măsurăm nivelul democrației în Uniunea europeană, gradul de independență al presei ar fi un indicator mai bun decât multe altele. Și ne-ar arăta că avem multe motive de îngrijorare.

Dar să nu ne pierdem în afirmații generale. Există lucruri aparent simple care pot fi făcute, trebuie făcute dar care nu se fac. Uneori deloc, alteori nu suficient de mult sau de bine.

La nivelul Consiliului Europei există o preocupare constantă în ceea ce privește independența presei și pluralismul. Iar primul pas în înțelegerea și abordarea acestor probleme este TRANSPARENȚA.

În noiembrie 1994 Comitetul de miniștri emitea o Recomandare referitoare la promovarea transparenței la nivelul presei și grupa informațiile necesare în 5 categorii

  • Prima categorie – informații privind asociații/acționarii companiilor de presă, despre alte persoane care ar exercita control asupra acestora precum și felul și întinderea acestui control.
  • A doua categorie – informații de spre natura și întinderea controlului pe care persoanele identificate mai sus le au în alte companii media sau în alte sectoare economice.
  • A treia categorie – informații despre alte persoane sau grupuri, altele decât cele implicate în mod direct în politica editorială, care ar putea exercita influență.
  • A patra categorie – informații despre politica editorială sau orientarea politică a entităților media.
  • A cincea categorie – informații privind situațiile financiare ale entităților media.

În anul 2007 comitetul de miniștri a revenit pe acest subiect și a emis o nouă recomandare legată de pluralism și diversitate.

În 2015 adunarea parlamentară emite o rezoluție și cere structurilor europene și naționale deja constituite (EPRA, Observatorul european al Audiovizualului, autoritățile de reglementare naționale de felul CNA) să ia măsuri concrete.

Ultima recomandare a Comitetului de miniștri este din martie 2018, prin care se cere statelor europene să stabilească norme clare și precise privind informațiile care trebuie aduse la cunoștința publicului în ceea ce privește entitățile media.

Informațiile minimale avute în vedere sunt următoarele

  • Denumirea și adresa entității media.
  • Numele și datele de contact ale asociaților/acționarilor și cotele deținute, adică a deținătorilor finali sau a celor în numele cărora se exercită controlul. Pragul de participare recomandat este de 5% (o modificare substanțială de la un nivel anterior de 20%).
  • Informații privind natura și întinderea controlului exercitat de persoanele identificate mai sus în alte entități media sau care au legătură cu media, în agenții de publicitate sau partide politice.
  • Numele persoanelor care dețin responsabilitatea editorială
  • Schimbările de acționariat și alte aranjamente menite să asigure control asupra entităților media.

O altă recomandare este aceea ca autoritățile de reglementare și control să emită periodic rapoarte cuprinzând informațiile de mai sus și să efectueze analize privind evoluțiile privind independența presei și pluralismul.

Recommended Posts

Leave a Comment

Start typing and press Enter to search