Șandramaua

Sharing is caring!

Că tot am venit în fruntea U.E., cuvântul anului cred că este „șandrama”.

Când Imperiul Roman a căzut, acesta era deja de ceva vreme o șandrama care nu mai avea nicio legătură cu Imperiul lui Octavian, Cezar sau al fraților Gracchi. Decăderea oricărei forme statale nu vine deodată, la început e chiar insensibil, nimeni nu crede că declinul este grav. Speranța că se revine la gloria de dinainte încă domnește până când însăși existența respectivei formațiuni statale devine un chin iar dispariția ei o ușurare.

Anul acesta incepem cu președinția U.E. Mare lucru nu o să facem, o să asigurăm birouri, sali de conferințe și cam atât. Guvernul nu și-a propus absolut nimic în această președinție, nu are teme pe care să le pună în dezbatere, nu are credibilitatea necesară să fie un mediator. Nu vom fi nici primii nici ultimii, nu asta e problema, lucrurile vor merge cumva înainte si vin alții la rând.

Problema e însăși starea U.E., cu prea multe state care derapează grav de la principiile pe care s-a fondat Uniunea și fără pârghii eficiente de penalizare sau control. Ieșirea Marii Britanii, cu economie dezvoltată și cu democrație puternică, derapajelor Poloniei, Ungariei, României la care se adaugă Italia, Cehia cu discursuri anti U.E scad șansele de existență a Uniunii. Pur și simplu nu pot coexista la infinit in același sistem politic Așa că nucleul dur (democrație puternică-economie puternică), este relativ restrâns la 5-6 țări secondate de Spania și Italia ( cu guvern eurosceptic).

În această situație complicată alegerile europarlamentare din mai sunt foarte importante dintr-un motiv foarte simplu. Ori mergem la vot și punem stampila pe partide care vor trimite oameni ce vor lupta pentru păstrarea U.E. și să o eficientizeze (căci este mare nevoie de asta), ori îi vom lăsa pe alții (tot români), să voteze un PSD eurosceptic care va pune mâna la dărâmarea șandramalei. Putem salva situația sau să  punem mâna la salvarea ei. Dacă însă PSD trimite 13-14 europarlamentari eurosceptici, naționaliști în sensul negativ, care vor sabota U.E. din interior alături de valul de partide eurosceptice europene, e posibil ca U.E. să dispară în câțiva ani.

Pe bune, îi vedeți pe Dragnea, Nicolicea sau Iordache plângând de ciudă în caz că U.E. dă faliment ca instituție politică? Vor sari de bucurie în sus că ne-am recăpătat „independența” și vor baga țara cu totul în buzunar. Când Dancilă spune că vrea drepturi egale uită să spună că asta înseamnă și să respecți regulile. Votul din mai reprezintă diferența dintre a pune mâna la salvarea U.E sau la crearea unei șandramale a cărei dispariție in final va fi o ușurare și pentru țările puternice și pentru cele care vor o democrație originală, dar din motive diferite. Ideea nu va muri dar posibil să se restrângă la 6-10 tari și atât. Până la urmă nimic nu ține o veșnicie iar istoria se schimbă repede.

P.S. când a început primul război mondial nimeni nu l-a văzut venind iar când au intrat în el toate țările se așteptau să dureze câteva luni. A durat patru ani. Nici comunismul nu l-a văzut nimeni venind în 1945. În 1950 pușcăriile erau pline cu cei ce conduseseră țara cu puțin timp înainte.

Aly Elsiddig , 10 Ianuarie 2019

Facebook Comments

Sharing is caring!

Start typing and press Enter to search